FIC este un partener solid al Guvernului României în identificarea celor mai eficiente soluții și măsuri pentru atragerea investițiilor străine directe (ISD). Atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic, deoarece are ca rezultat capital, locuri de muncă, precum și schimb de cunoștințe. România oferă multe oportunități de investiții interesante, prin forța sa de muncă foarte bine pregătită, resurse naturale abundente, avantaje geografice care facilitează transportul de mărfuri și una dintre cele mai mari piețe din Europa Centrală și de Est. Contribuția ISD la economia românească are multiple ramificații: pe lângă impactul direct constând în valoarea adăugată brută sau numărul de angajați, există și alte efecte, cum ar fi impactul transferului de know-how și tehnologie asupra productivității.
Proiectul Va Urma, elaborat de FIC, cu contribuții din partea liderilor economici, alături de Prim-ministrul României, membri ai Guvernului și ai Parlamentului, a estimat investițiile de care România are nevoie până în 2040 pentru a susține dezvoltarea economică, respectiv volumul de investiții necesar pentru a menține un ritm ridicat de creștere economică în noul context ghidat de sustenabilitate, inclusiv reducerea emisiilor - atingerea obiectivului net zero în 2050 la nivelul UE. Au fost identificate două perioade importante pentru efortul de investiții: (1) un efort anual de investiții de aproximativ 34-35% din PIB pentru perioada 2024-2030 și (2) un efort anual mediu de investiții suplimentare de aproximativ 28-31% din PIB pentru perioada 2031-2040.
FIC salută măsurile luate de Guvern pentru stimularea investițiilor străine. Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) poate juca un rol crucial în mediatizarea oportunităților de investiții prin organizarea de întâlniri directe între investitorii străini și autoritățile guvernamentale și locale aflate sub autoritatea Guvernului. În plus, dezvoltarea Atlasului Economic a fost benefică. Acesta este un instrument extrem de util pentru investitorii români și străini care doresc să dezvolte afaceri în România. Este o platformă unde vor fi încărcate informații economice și sociale relevante în identificarea oportunităților de investiții într-o anumită regiune a țării.
În plus, investițiile au fost o componentă importantă în pregătirea bugetului pentru 2024, cheltuielile totale planificate pentru investiții publice fiind de 120,1 miliarde de lei - cheltuieli de capital de la bugetul de stat, bugetele locale și fonduri europene (granturi și împrumuturi) -, reprezentând aproximativ 6,9% din PIB. Rolul investițiilor publice este esențial pentru a potența impactul investițiilor străine directe și pentru a crea oportunități viitoare pentru sectorul privat. Este de sperat că un nivel ridicat al sprijinului public va fi menținut în următorii ani pentru a îmbunătăți rata potențială de creștere a economiei românești.
Publicarea în Monitorul Oficial al României a legislației privind înființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), aflată sub autoritatea Guvernului și coordonată de prim-ministru, reprezintă un prim pas în alinierea României la cele mai bune practici europene pentru atragerea investițiilor străine. Această legislație creează un organism dedicat promovării investițiilor („a one-stop shop”) al cărui obiectiv principal este încurajarea investițiilor în România prin intermediul societăților cu capital străin, precum și stimularea comerțului.
Cu toate acestea, în timpul ultimei întâlniri a reprezentanților FIC cu președintele ARICE, au fost evidențiate mai multe provocări, inclusiv accesul la resursele de bază și un buget insuficient pentru promovare. În ciuda acestor obstacole, rolul acestei instituții rămâne esențial. Un organism responsabil cu promovarea și atragerea ISD poate oferi diverse avantaje, cum ar fi atragerea întreprinderilor străine, consolidarea legăturilor în amonte între întreprinderile transnaționale și întreprinderile locale, încurajarea întreprinderilor să dezvolte filiale și aducerea în țara gazdă a segmentelor cu valoare adăugată mai mare ale lanțului de producție. De asemenea, se pot încuraja legături mai strânse între industrie și universități, se poate dezvolta capitalul uman intern și se pot utiliza ISD pentru a promova creșterea economică descentralizată sau crearea de grupuri industriale sectoriale.
Această entitate trebuie să funcționeze ca un partener în relația cu potențialii investitori, precum și cu cei existenți, pentru a-i ajuta să se stabilească sau să își extindă operațiunile și pentru a asigura o prezență mai puternică a României pe piețele internaționale.
Eficiența agenției va fi maximizată dacă aceasta raportează unui consiliu de supraveghere care include reprezentanți ai tuturor instituțiilor relevante pentru atragerea investițiilor străine (Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe, Administrația Prezidențială) și chiar reprezentanți ai ambasadelor și ai sectorului privat, care ar putea aduce mai multă experiență, ar putea contribui la eficiența acesteia și, prin urmare, la îmbunătățirea imaginii României ca destinație pentru investiții. Raportarea directă către prim-ministru și existența unui consiliu de supraveghere cu reprezentare multi-instituțională ar fi un semnal că întregul guvern este orientat către performanță și reforme în direcția atragerii ISD și că aceasta nu este doar o consecință a eforturilor unei mici unități sau a reprezentanților sectorului privat.
Pentru a maximiza eficiența acestei instituții, trebuie avute în vedere aspecte legate de organizarea și funcționarea agenției:
Agenția ar trebui să colaboreze cu guvernul, autoritățile locale și parcurile industriale din România pentru a identifica zonele care ar trebui sprijinite, facilitățile fiscale care pot fi oferite, forța de muncă calificată disponibilă, contribuția viitoare a sistemului educațional etc.
Agenția ar trebui să aibă o dimensiune similară cu cea a altor agenții de înaltă performanță din alte state membre ale UE comparabile (Ungaria, Polonia, Republica Cehă etc.) și să fie formată din persoane cu o pregătire similară cu cea a celor care lucrează în aceste agenții. În țările OCDE, aproape 94% dintre angajații agențiilor de promovare a investițiilor au o diplomă universitară și doar aproximativ 6% dintre aceștia nu au. În plus, 41% dintre angajați au studii postuniversitare (masterat, doctorat). Experiența profesională a majorității angajaților se bazează pe activitatea în sectorul privat (36%) sau în sectorul mixt public-privat (37%) și doar 24% au lucrat numai în sectorul public. Pe baza experienței altor țări, se poate sugera o organigramă a unei agenții tipice la nivel central: aproximativ 40 de angajați operaționali (un număr apropiat de țări precum Grecia, Spania și Republica Cehă). În funcție de finanțare, capacitate, organigramă și responsabilitățile fiecărei direcții, o unitate ar trebui apoi reprodusă la nivel regional, în fiecare dintre celelalte 7 regiuni.
De asemenea, agenția ar trebui să joace un rol important în dezvoltarea capacității locale de a gestiona investitorii străini care vin să prospecteze o anumită zonă pentru a alege locația pentru investiții. Ar trebui asigurat un set minim de instrumente, disponibil pentru fiecare municipalitate din România, care va putea organiza prezentări sectoriale, precum și să furnizeze informații despre oportunități, baza industrială, potențialii furnizori și dinamica economiei în ultimii ani. Grupurile de indicatori relevanți pot include forța de muncă, lanțul de aprovizionare, impozitarea și stimulentele, infrastructura, aspectele financiare, juridice și macroeconomice.
Agenția ar trebui să încheie parteneriate cu principalii furnizori de baze de date din România pentru a asigura un flux semnificativ de date pentru investitorii interesați de această țară în faza prospectivă a planului de investiții (de exemplu, Registrul Comerțului, Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României, primăriile, precum și asociațiile sectoriale și profesionale din industria auto, a mobilei și textilă. De asemenea, ar trebui încheiate parteneriate cu Camerele de Comerț, Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale etc.
Este nevoie de date care să cuprindă atât informații locale (cel puțin la nivel de județ, dacă nu la nivel de localitate), cât și informații sectoriale (pe baza sectoarelor de activitate cu cod CAEN), pentru a avea o granularitate cât mai mare a datelor și pentru a putea răspunde solicitărilor cu informații relevante în ceea ce privește calificările lucrătorilor, costul forței de muncă, impozitele locale pe proprietate, numărul de întreprinderi care operează în sector, dinamica unui anumit sector, rata rentabilității, concurența, furnizorii, numărul de lucrători apți de muncă etc.
Agenția ar trebui să identifice companiile străine din România care pot atrage furnizori străini, ale căror lanțuri de producție și de aprovizionare pot fi concentrate pe o zonă mai mică, de exemplu la nivel regional și nu global.
Comparativ cu celelalte țări din regiune, nivelul stocului de ISD atras de România în raport cu PIB-ul și cu numărul de locuitori este unul dintre cele mai scăzute. În plus, viteza cu care crește stocul de ISD pe cap de locuitor este mult mai mică decât în alte țări din regiune. Acest lucru nu are doar un efect direct în ceea ce privește oportunitățile ratate de creștere a economiei românești, ci și un efect indirect în ceea ce privește trimiterea unui semnal negativ cu privire la competitivitatea României ca destinație pentru investiții, ceea ce ar putea împiedica intrările de capital străin.
În mod similar, competitivitatea redusă și problemele structurale (infrastructura precară; lipsa accesului la finanțare pentru întreprinderi, know-how-ul limitat, managementul, resursele umane care pot fi alocate etc.) fac ca exporturile pe cap de locuitor să fie printre cele mai scăzute dintre țările ECE.
Chiar dacă, din anumite perspective, atragerea investițiilor străine are și costuri (de exemplu, acordarea de ajutoare de stat sau acordarea de facilități pentru investițiile mari, expunerea mai mare la volatilitatea ciclului economic global și scăderea puterii stabilizatorilor automați), investițiile străine și-au dovedit, atât la nivel global, cât și în România, efectele benefice și modul în care acestea pot avea efecte pozitive asupra economiei naționale.
ISD aduc în mod clar numeroase beneficii tangibile („efecte tari”) - care încep cu afluxul de capital, crearea de locuri de muncă, creșterea consumului intern și a exporturilor, creșterea economică și o creștere a veniturilor bugetare, precum și posibilitatea pentru furnizorii locali de a participa la lanțurile valorice globale. În plus, există și numeroase elemente „soft”, cum ar fi transferul de tehnologie, îmbunătățirea competențelor forței de muncă prin transferul de know-how, îmbunătățirea competitivității internaționale a întreprinderilor locale, creșterea concurenței interne etc. Acești factori contribuie, de asemenea, la beneficiile globale ale ISD și, prin urmare, la creșterea economică.
Beneficiile sunt obținute în special prin expunerea angajaților la know-how-ul străin și la procesele de management de înaltă performanță, iar aceste cunoștințe sunt apoi integrate în dezvoltarea întreprinderii. În plus, dintr-o perspectivă pe termen lung, pentru o economie emergentă, cum este România, atragerea ISD poate fi un pilon esențial în strategia de dezvoltare economică a țării, așa cum recomandă majoritatea studiilor Băncii Mondiale.
România trebuie să contureze o strategie pe termen mediu și lung pentru a atrage și sprijini investițiile în domenii-cheie și, prin urmare, să consolideze creșterea economică pentru a rămâne competitivă în raport cu alte țări din regiune.
Activitatea Agenției pentru Investiții Străine ar trebui să fie pe deplin coordonată cu strategia de dezvoltare pe termen lung a României și să contribuie la aceasta.
Ar trebui definite sectoarele prioritare pentru atragerea de investiții, care sunt în concordanță cu direcțiile asumate în Planul național de redresare și reziliență (PNRR), precum și alte sectoare care au un potențial de tracțiune semnificativ și care pot atrage furnizori locali.
Ar trebui analizată compatibilitatea furnizorilor locali cu standardele de activitate ale întreprinderilor străine.
Ar trebui identificate acele companii străine care operează deja în România și care au posibilitatea/capacitatea de a aduce în țară alte segmente ale lanțului valoric. De exemplu, dacă există companii care și-au localizat segmentul de producție în România (în general o activitate cu o valoare adăugată scăzută), acestea ar trebui încurajate să ia în considerare localizarea altor segmente, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea sau logistica/distribuția, astfel încât valoarea adăugată produsă în România să devină mai mare. În consecință, veniturile lucrătorilor ar crește și s-ar ieși din capcana veniturilor medii.
Ar trebui identificate măsuri pentru îmbunătățirea indicatorilor nefiscali din Indicele Global al competitivității. Ar trebui înființate birouri regionale/locale ale Agenției pentru Investiții Străine, care să reproducă modelul central în ceea ce privește organizarea, materialele puse la dispoziția investitorilor și seturile de competențe ale personalului, pe baza nevoilor specifice ale fiecărei regiuni.
Ar trebui dezvoltate parcuri industriale, iar autoritățile locale ar trebui încurajate să pună la dispoziție terenurile și facilitățile necesare pentru a atrage întreprinderile în acestea (cel puțin un parc industrial în fiecare județ).
Ar trebui asigurate anumite servicii „post-investiție” pentru întreprinderi, pentru a încuraja extinderea investițiilor și localizarea altor segmente ale lanțului valoric în România (cercetare și dezvoltare, proiectare etc.).
În ultimii ani, România a întreprins reforme semnificative ale cadrului său juridic privind investițiile străine directe (ISD), cu scopul de a se alinia mai atent la standardele Uniunii Europene și de a îmbunătăți mediul de reglementare pentru investitori. În ciuda acestor progrese, anumite domenii din cadrul normelor de concurență pentru ISD ar putea beneficia de îmbunătățiri suplimentare pentru a asigura un cadru mai transparent, mai eficient și mai favorabil investitorilor.
Introducerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022 (OUG 46/2022) a marcat un pas esențial în regimul ISD al României, stabilind un cadru pentru examinarea investițiilor străine în conformitate cu Regulamentul UE 2019/452. Modificările ulterioare, cum ar fi cele adoptate în temeiul Legii nr. 164/2023, au extins domeniul de aplicare pentru a include investitorii cu sediul în UE, în timp ce Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2024 a clarificat faptul că investitorii români fac, de asemenea, obiectul normelor de examinare a ISD, ceea ce a condus la o anumită ambiguitate în ceea ce privește criteriile și pragurile specifice pentru examinare.
În practica sa, Consiliul Concurenței din România, care deține o funcție de secretariat în cadrul mecanismului de evaluare a ISD, a fost deschis să ofere orientări și clarificări informale, la cererea investitorului, cu privire la criteriile care declanșează cerința de a se supune procedurii de autorizare a ISD. Cu toate acestea, furnizarea de orientări formale detaliate privind criteriile de notificare, precum și privind ceea ce reprezintă punerea în aplicare a unei investiții străine directe, ar oferi o mai mare previzibilitate pentru investitori.
FIC recomandă următorii pași în legătură cu ghidurile care urmează să fie publicate în 2025 de către Consiliul Concurenței din România:
Clarificarea acțiunilor specifice care constituie punerea în aplicare a investițiilor străine directe și delimitarea acestora de etapele preliminare întreprinse în contextul unei investiții, care pot fi efectuate înainte de obținerea autorizației în temeiul normelor privind ISD.
Prevederea unei metodologii clare de evaluare a criteriului „valorii investiției”. În plus, o creștere a pragului monetar la 4 milioane EUR, adică valoarea asociată controlului fuziunilor în România, ar putea simplifica și mai mult evaluarea conformității efectuată de investitorii care sunt interesați să urmărească oportunități de afaceri în România.
În concluzie, deși România a înregistrat progrese lăudabile în crearea unui peisaj investițional atractiv, concentrarea asupra acestor domenii de îmbunătățire ar putea spori în continuare atractivitatea țării ca destinație pentru investițiile străine. Prin clarificarea reglementărilor, raționalizarea proceselor și sporirea transparenței, România poate promova un mediu mai propice pentru o creștere economică durabilă.
Schemele de ajutor de stat din România vizează stimularea creșterii economice, sprijinirea dezvoltării regionale și creșterea competitivității diferitelor sectoare de activitate din cadrul economiei naționale. România oferă cea mai mare intensitate a ajutoarelor de stat din UE, acoperind 30%-60% din costurile eligibile, în funcție de regiune (care poate ajunge până la 70% în patru județe incluse în Planul de tranziție justă) pentru CAPEX.
Schemele de ajutor de stat disponibile în prezent în România vizează sectoare specifice ale economiei (industria prelucrătoare, producția de materiale de construcții, prelucrarea alimentelor etc.). Accesarea acestor scheme se realizează prin sesiuni anuale de depunere anunțate în prealabil, finanțarea fiind acordată investițiilor care obțin cele mai mari punctaje pe baza grilei de punctaj a fiecărei scheme în parte.
Pe lângă schemele existente, se va acorda o atenție deosebită investițiilor strategice, cu valori de peste 150 de milioane EUR și care au un impact semnificativ asupra economiei, prin crearea de locuri de muncă și contribuția la dezvoltarea regională. În acest context, măsurile individuale de ajutor de stat sunt încurajate de guvern pentru a atrage noi investitori. Tendința este de a trece de la o singură sursă de finanțare publică la un ajutor de stat integrat, prin reunirea mai multor părți interesate publice pentru a sprijini în mod activ proiectele de investiții strategice. Ca atare, ajutorul de stat va lua și va cumula mai multe forme: subvenții în numerar, scutiri de taxe pentru aprobările locale, reduceri pentru taxele de concesiune, extinderea rețelelor de drumuri și/sau utilități, reducerea impozitelor locale, credite fiscale etc.
Apelurile recente pentru proiecte care vizează investiții mari au strâns sute de cereri, în timp ce mai puțin de 7% au primit sau urmează să primească acorduri de finanțare. Ca atare, FIC recomandă o creștere a ponderii alocărilor din fondurile bugetare europene și naționale pentru proiectele din economia reală, concentrate în sectorul productiv.
Recomandăm o creștere a angajamentelor bugetare publice pentru ajutoarele de stat și subvențiile pentru investiții, chiar dacă plățile au loc în anii următori, pentru a încuraja investițiile mai mari și a asigura lansarea mai rapidă a proiectelor.
Pentru realizarea unei creșteri economice reale, FIC recomandă promovarea criteriului valorii adăugate brute în procesul de evaluare și selecție a proiectelor pentru finanțare (cheltuieli salariale + profit în primii 5 ani de la finalizarea investiției)/valoarea investiției).
Având în vedere dinamica imprevizibilă a sectoarelor economice reale, FIC consideră că un dialog permanent între reprezentanții mediului de afaceri și decidenții politici este necesar în dezvoltarea sau adaptarea schemelor de finanțare actuale și viitoare.
Cu toate acestea, s-a observat în ultimii ani că perioadele de timp dintre adoptarea unei măsuri de ajutor de stat și semnarea primelor acorduri de finanțare se pot întinde până la un an sau mai mult. În consecință, FIC recomandă creșterea transparenței în procesul de evaluare și accelerarea întregului proces cu ajutorul digitalizării, debirocratizării și profesionalizării angajaților statului care interacționează cu investitorii străini.