În 2023, România a înregistrat progrese notabile în digitalizarea serviciilor publice și în digitalizarea IMM-urilor și a continuat să aibă o performanță remarcabilă în ceea ce privește acoperirea FTTP (Fibre to the Premises), dar, în același timp, în ciuda tuturor eforturilor, îmbunătățirea competențelor digitale de bază la nivelul întregii populații și implementarea rețelelor 5G rămân o provocare, conform Raportului privind Starea Deceniului Digital 2024 (Anexa 3 Romania Executive Summary) publicat de Comisia Europeană în iulie 2024.
Planul Național de Acțiune pentru Deceniul Digital pentru România, adoptat în octombrie 2024, stabilește contribuția națională la atingerea obiectivelor europene, prezentând politici specifice, măsuri și acțiuni concrete preconizate a fi implementate până în 2030. Țintele României pentru unele dintre obiectivele digitale sunt următoarele: 50% din populație trebuie să aibă competențe digitale de bază, cota de specialiști TIC ar trebui să ajungă la 4% din populație, 62% din țară să aibă acoperire 5G și 100% dintre serviciile publice sa fie digitale.
Progresul către fiecare dintre obiectivele pentru 2030 este monitorizat prin indicatori de performanță, rezultatele monitorizării fiind reflectate într-un raport anual privind progresele înregistrate în deceniul digital, adoptat de Comisia Europeană.
Procesul de certificare a C&D s-a dovedit a fi destul de greoi și birocratic (de exemplu, necesitatea unor certificări anuale separate pentru fiecare proiect, desemnarea automată a unor experți diferiți pentru același proiect în ani diferiți, care pot solicita informații diferite, necesitatea de a furniza informații detaliate și uneori nepertinente pentru determinarea și certificarea unei activități de C&D). Acesta vine cu costuri și sarcini administrative semnificative pentru întreprinderi și descurajează companiile sa obțină certificarea C&D și să aplice pentru stimulente fiscale.
În plus, contribuabilii care au trecut prin proces au subliniat necesitatea unei mai mari clarități și previzibilități în ceea ce privește procedura de certificare, precum și a unei mai mari clarități cu privire la scopul activităților eligibile.
Având în vedere obiectivul de creștere a investițiilor în acest domeniu, este important ca metodologia referitoare la procesul de certificare să nu limiteze domeniile de aplicabilitate a stimulentelor.
Concentrarea pe certificarea naturii activităților incluse în proiect, mai degrabă decât pe revizuirea informațiilor financiare detaliate (în special dacă certificarea este solicitată în prealabil).
Simplificarea procesului de certificare, pentru a nu fi disproporționat în ceea ce privește solicitările suplimentare formulate de experți, de ex. posibilitatea evaluării online, limitarea solicitării de informații financiare. Aceasta ar trebui să aibă ca scop reducerea poverii administrative și birocratice suplimentare pentru contribuabili, care de multe ori îi poate descuraja să solicite certificarea activităților de cercetare-dezvoltare și implicit să întreprindă proiecte de cercetare-dezvoltare în România.
ASIGURAREA CONDIȚIILOR PENTRU DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ACCES LA INTERNET ÎN BANDĂ LARGĂ
Evoluția piețelor cu amănuntul pentru serviciile în bandă largă și de retransmisie TV este îngrijorătoare în ceea ce privește gradul de concurență și, implicit, în ceea ce privește consecințele viitoare pentru utilizatori. Ambele piețe au fost dominate de un operator cu o cotă de piață în creștere pentru o perioadă lungă de timp (la sfârșitul anului 2023, un operator deține 70% din piața serviciilor în bandă largă și 78,6% din piața serviciilor de retransmisie TV prin cablu). În cazul în care evolueză în aceeași direcție există riscul unui monopol al piețelor.
Având în vedere poziția dominantă (sau semnificativă) pe piață a acestui jucător, sunt necesare măsuri urgent care să faciliteze dezvoltarea altor actori.
Numai prin asigurarea unor condiții concurențiale va fi posibilă furnizarea către utilizatori de servicii de bună calitate la prețuri scăzute pe întreg teritoriul țării și, astfel să se îndeplinească obiectivul de conectivitate pentru 2030 de 1 GB pentru toate gospodăriile, asumat la nivel european prin Programul de Politici pentru Deceniul Digital.
Atingerea obiectivului de conectivitate menționat mai sus, precum și a obiectivului de a acoperi toate zonele populate cu rețele wireless de mare viteză de generație următoare, cu o performanță cel puțin echivalentă cu 5G, necesită investiții majore din partea operatorilor. După cum se știe, cea mai mare parte a traficului transportat prin rețele este generat de un număr mic de mari platforme digitale (cum ar fi: Google, Apple, Facebook, Amazon, Netflix etc.), iar industria telecom a sugerat UE să impună un mecanism de împărțire a costurilor. FIC încurajează statul român să sprijine eforturile UE în această direcție.
Un alt subiect important pentru industria telecomunicațiilor este aplicarea corectă a dispozițiilor legale privind construcția, modernizarea și reabilitarea autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor naționale și variantelor ocolitoare. Bugetele alocate trebuie să prevadă lucrările necesare pentru a include rețelele de comunicații electronice. Tarifele pentru accesarea terenului de-a lungul drumurilor și la infrastructura relevantă (stâlpi, poduri și tuneluri) trebuie să urmeze direcțiile ANCOM.
Raportul privind Starea Deceniului Digital 2024 (Anexa 3 Romania Executive Summary) arată că implementarea rețelelor 5G este încă în întârziere, în România. Având în vedere că implementarea rețelelor 5G este crucială pentru transformarea digitală a României și pentru dezvoltarea unei multitudini de afaceri în domeniul IoT și al tehnologiei digitale, cerem guvernului să ia măsurile necesare și să sprijine prin diverse stimulente accelerarea implementării rețelelor 5G să accelereze.
Ar trebui impuse obligații operatorului dominant pe piețele de bandă largă și de retransmisie TV, pentru a asigura concurența loială pe aceste piețe (acces cu ridicata la rețeaua operatorului la prețuri care să asigure replicabilitatea ofertelor), în interesul consumatorilor.
Autoritățile române ar trebui să sprijine inițiativele UE de a solicita marilor platforme digitale să suporte o parte din costurile legate de rețelele de telecomunicații.
Autoritățile publice ar trebui să aloce bugetul necesar pentru respectarea dispozițiilor legale privind construirea infrastructurii de telecomunicații de-a lungul autostrăzilor, drumurilor naționale, drumurilor expres și variantelor ocolitoare, atunci când au loc lucrări de construcție/ modernizare/ reabilitare, în timp ce tarifele de acces ar trebui aliniate la orientările ANCOM (inclusiv accesul la stâlpi, poduri și tuneluri).
Autoritățile locale ar trebui să aplice tarife de acces, prevăzute de cadrul juridic și ar trebui să sprijine dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice printr-un proces eficient de acordare a autorizațiilor de construcție.
Limitarea sau circumstanțierea restricțiilor de instalare a antenelor și a altor elemente ale rețelelor de comunicații electronice în zonele de protecție din jurul instalațiilor militare, pentru a evita zonele albe.
Guvernul României ar trebui să identifice orice stimulente/ măsuri potențiale necesare pentru a sprijini implementarea rețelelor 5G, astfel încât România să se alinieze la obiectivul ambițios stabilit în Programul de Politici privind Deceniul Digital.
Societatea digitală se confruntă cu schimbări majore. Pe măsură ce tot mai multe dintre activitățile noastre zilnice devin electronice și digitale, devin disponibile volume mari dintre datele noastre. Acest fenomen este agravat atât de factori tehnologici, cât și de factori comportamentali (de exemplu: utilizarea sporită a serviciilor online, cum ar fi comerțul electronic, e-guvernarea, social media etc.) și a fost accelerat și mai mult de pandemie.
În prezent, multe întreprinderi își construiesc modele de afaceri în jurul utilizării acestor date, în special pentru publicitate, oferte personalizate și interacțiuni în timp real cu clienții. Această utilizare poate genera, de asemenea, servicii care vor aduce beneficii atât persoanelor fizice, cât și societății în general.
În acest context, un cadru de confidențialitate centrat pe utilizator trebuie să se bazeze pe o înțelegere corectă a intereselor utilizatorului în materie de confidențialitate. Ar trebui furnizată o experiență coerentă a utilizatorului în materie de confidențialitate, care să îl familiarizeze cu implicațiile aplicațiilor și serviciilor în materie de confidențialitate, să îl responsabilizeze pe utilizator și să conducă la o mai bună gestionare a confidențialității, respectând în același timp cerințele de reglementare.
Toate serviciile digitale trebuie să respecte Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), în vigoare din 2018, împreună cu noile reglementări UE privind guvernanța datelor, serviciile digitale, piețele digitale și securitatea cibernetică. Printre acestea se numără Legea privind Guvernanța Datelor (2022), Legea privind Serviciile Digitale (2022), Legea privind Piețele Digitale (2022) și Directiva NIS2 (2022), care stabilesc norme stricte pentru utilizarea datelor, platformele online, concurența loială și securitatea cibernetică în întreaga UE.
Regulamentul privind inteligența artificială (UE 2024/ 1689), acum în vigoare, stabilește un cadru juridic armonizat pentru inteligența artificială, asigurând conformitatea și utilizarea etică a AI. Întreprinderile și factorii de decizie politică trebuie să se alinieze la aceste reglementări în evoluție pentru a menține securitatea datelor, concurența loială și implementarea responsabilă a AI.
Propuneri suplimentare avansează la nivelul UE pentru reglementarea Spațiului European de Sănătate și diverse alte domenii digitale. În mod similar cu GDPR, Regulamentul ePrivacy vizează revizuirea și actualizarea normelor de protecție a datelor în domeniul comunicațiilor electronice, indiferent dacă serviciul este gratuit sau plătit și incluzând toate formele tradiționale și moderne de comunicare. Deși au avut loc discuții înainte de mai 2018 (când GDPR a devenit aplicabil), nu s-a ajuns la o rezoluție finală în această privință.
Aceste modificări legislative au un impact semnificativ asupra tuturor companiilor care desfășoară activități în România, în special în sectorul IT&C și al serviciilor digitale. Companiile trebuie să își adapteze treptat produsele și serviciile, precum și procesele interne, pentru a asigura conformitatea cu cerințele de reglementare. Autoritățile au oferit doar un sprijin limitat pentru aceste eforturi, în timp ce cantitatea de informații și date disponibile cu privire la modul în care autoritățile aplică normele este limitată.
Având în vedere dezvoltarea rapidă a utilizărilor digitale și amenințările tot mai mari (viruși, spam etc.), trebuie create instrumente simple pentru a ajuta utilizatorii să facă față, să gestioneze și să controleze datele lor personale și modul în care acestea sunt utilizate.
Guvernul ar trebui să inițieze consultări ample cu privire la impactul noilor reglementări relevante impuse companiilor și la măsurile necesare pentru a asigura o adaptare rezonabilă și practică a produselor, serviciilor și proceselor întreprinderilor în vederea respectării acestora.
Guvernul României ar trebui să participe activ la discuțiile legate de finalizarea reglementărilor propuse privind viața privată, inteligența artificială și datele, deoarece această legislație va reprezenta o schimbare semnificativă de orientare a normelor care reglementează serviciile digitale. Pentru a defini prioritățile participării sale, Guvernul ar trebui să organizeze consultări aprofundate cu industria și cu alți actori relevanți.
Este necesară o transparență sporită a practicilor autorităților publice, cum ar fi cele ale Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, pentru a asigura punerea în aplicare previzibilă a normelor existente.
Având în vedere că întreprinderile prelucrează volume mari de date cu caracter personal în scopul desfășurării activităților comerciale, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ar trebui să emită orientări privind măsurile tehnice și organizatorice minime care trebuie puse în aplicare de întreprinderi.
RegulamentulUE nr. 910/2014 pentru identificarea electronică și serviciile de încredere (Regulamentul eIDAS) este direct aplicabil in Romania si se completeaza cu legislație națională care reglementează utilizarea semnăturilor electronice (Legea nr. 241/2024 privind semnăturile electronice, OUG nr. 36/2021, Codul de Procedura Civila). Legea Semnaturii Electronice reglementeaza cadrul juridic aplicabil semnăturilor electronice stabilind efecte juridice pentru semnăturile electronice simple, avansate și calificate. Un alt act normativ important este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/ 2021, care reglementează utilizarea semnăturilor electronice avansate și calificate în relațiile de muncă și în domeniul sănătății și securității în muncă. Această ordonanță permite angajatorilor să utilizeze aceste tipuri de semnături, precum și sigilii electronice, pentru intocmirea documentelor și interacțiunea cu instituțiile publice.
În plus, Codul de Procedură Civilă recunoaște valabilitatea semnăturilor electronice, cu condiția ca acestea să respecte dispozițiile legale speciale aplicabile.Legea privind semnătura electronică introduce mai multe dispoziții importante. Aceasta stabilește că documentele semnate cu semnături electronice avansate sau simple pot avea, în anumite condiții, același efecte juridice ca documentele semnate cu semnături olografe. Cu toate acestea, procedurile notariale tradiționale continua sa se aplice in cazurile expres prevazute de lege. De asemenea, legea adoptă o abordare proporțională și bazată pe risc, ceea ce înseamnă că tipul de semnătură electronică utilizat depinde de nivelul de risc și importanța tranzacției.
Această abordare permite părților interesate să selecteze tipul de semnătură adecvat nevoilor lor. În plus, legea reglementeaza sistemele electronice închise, care pot fi detinutesi de alte entități decât prestatorii de servicii de incredere calificați sau necalificați. Participanții la aceste sisteme trebuie să fie identificați cu un nivel de asigurare ridicat sau substanțial, iar sistemele în sine sunt supuse unor audituri periodice. În cadrul sistemelor închise, părțile pot agrea valoarea si efectele juridice ale semnăturilor electronice utilizate pentru documentele semnateexclusiv în cadrul sistemului.În ciuda acestor progrese, o tranziție reușită către noul cadru privind semnătura electronică necesita abordarea provocărilor practice de punere în aplicare a legii și creșterea gradului de conștientizare cu privire la noile prevederi. .
Viitoarele norme de punere in aplicare a legii trebuie corelate cu legislația primară și trebuie să aibă în vedere necesitatea permiterii accesului la prestarea serviciilor de incredere avansate intru-un mod cat mai facil si fara a impune cerinte excesiv de impovaratoare.
Norme de implementare pentru serviciile de incredere necalificate: Stabilirea unor cerinte clare pentru emiterea semnăturilor avansate care sa nu ingreuneze accesul si furnizarea unor astfel de servicii. Reglementarea cerințelor de notificare a sistemelor electronice închise și recunoașterea sistemelor existente (de exemplu, aplicațiile bancare pe internet/ mobile) ca sisteme închise, avand in vedere ca acestea sunt deja auditate, notificate și aprobate.
Mecanisme pentru validarea semnăturilor: Stabilirea unor mecanisme de de validare pentru toate tipurile de semnături avansate (bazate pe certificate și fara certificate), respectând în același timp principiile eIDAS de neutralitate tehnologică.
România a inregistrat progrese în transformarea sa digitală prin luarea de măsuri pentru implementarea cărților de identitate electronice (eID) în conformitate cu Regulamentul eIDAS. La 14 noiembrie 2024, Guvernul României a aprobat o investiție de peste 380 de milioane de lei, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru modernizarea infrastructurii IT și promovarea utilizării eID în rândul cetățenilor. Această inițiativă include dezvoltarea a 11 servicii publice online accesibile prin intermediul eID (nu sunt inca stabilite cele 11 servicii publice in scop). Noile eID-uri vor avea si functia de de carduri naționale de asigurări de sănătate, consolidând mai multe servicii într-un singur document.
Accelerarea emiterii și implementării eID: Asigurarea emiterii la timp a cărților de identitate electronice pentru toți cetățenii, oferind sprijin pentru facilitarea tranziției. Asigurarea integrării semnăturii electronice în cipul cărților de identitate electronice.
Contributia la dezvoltarea celor 11 servicii publice online accesibile prin intermediul cărții electronice de identitate, în funcție de relevanța acestora și de scopul urmărit pentru creșterea atractivității cărții electronice de identitate. Înțelegerea impactului asupra proceselor administrative asociate și promovarea încorporării autentificării eID în sistemele întreprinderilor private.
Promovarea noilor carti de identitate catre public: Derularea de campanii (parteneriat public-privat) pentru educarea cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la avantajele și functionalitatileeID-urilor, promovând adoptarea pe scară largă.
Abordarea decalajului dintre eforturile de digitalizare și procedurile notariale tradiționale. Încurajarea integrarii eID și QES în procedurile notariale pentru a permite desfasurarea acestora la distanta si in conditii sigure.
Regulamentul european privind identificarea electronică, autentificarea și serviciile de încredere (eIDAS 2.0) a intrat în vigoare la 20 mai 2024.
Acest regulament impune tuturor statelor membre ale UE să furnizeze un portofel pentru identitatea digitala în termen de 24 de luni (noiembrie 2026). Acest portofel permite cetățenilor, rezidenților și întreprinderilor din UE să se identifice și să confirme informații personale (de exemplu, din documente oficiale) online și offline.
Integrarea portofelului european pentru identitatea digitala in infrastructura națională de identificare electronică: Asigurarea compatibilității dintre cartea de identitate electronică a României și portofelul european pentru identitatea digitală pentru a facilitarea accesului la servicii.
Promovarea colaborării intersectoriale: Promovarea avantajelor și functionalitatilor portofoliului european pentru identitatea digitale de catre părțile interesate din sectorul privat (de exemplu, bănci, companii de telecomunicații etc.) ii in scopul extinderii utilizarii acestuia si in afara serviciilor publice
Campanii de promovare catre public: Derularea de campanii pentru educarea cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la beneficiile portofelului și la modul de utilizare a acestuia.
ROMÂNIA, HUB REGIONAL DE COMERȚ ELECTRONIC
Sectorul comerțului electronic din România a crescut rapid, aducând beneficii atât consumatorilor, cât și întreprinderilor prin comoditate, accesibilitate și varietate de produse. În 2024, 72,9% dintre utilizatorii români de internet au făcut achiziții online, o creștere de 5 % față de anul precedent, cu o rată de adopție în mediul rural de 67,3%, datorită îmbunătățirii internetului și reducerii costurilor de livrare. Sectorul a creat locuri de muncă, a contribuit semnificativ la economie și oferă o alternativă mai eficientă din punct de vedere energetic la comerțul tradițional.
România ocupă locul al treilea în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește valoarea comerțului electronic, după Polonia și Republica Cehă, cu o piață estimată la 11,7 miliarde EUR în 2024, sau 3,4% din PIB. Sectorul s-a dovedit adaptabil, susținând digitalizarea și expansiunea transfrontalieră. Se așteaptă ca aderarea României la spațiul Schengen în 2025 să accelereze comerțul în cadrul pieței unice. În plus, PNRR, prin care sunt alocate 6 miliarde EUR pentru digitalizare, are potențialul de a fi un motor pentru economia digitală dacă este implementat în mod eficient, alături de măsuri de reglementare și de aplicare a legii.
Cu toate acestea, rămân provocări, în special în ceea ce privește digitalizarea completă a comerțului cu amănuntul, îmbunătățirea competențelor digitale și sprijinirea IMM-urilor în vânzările transfrontaliere. Numărul mai mic de IMM-uri care vând online în comparație cu alte țări din UE evidențiază un potențial de creștere neexploatat. Abordarea concurenței neloiale din partea platformelor din afara UE este esențială pentru a garanta că economia digitală a României își atinge potențialul maxim.
Sursă: INS
Accelerarea transformării digitale: Adoptarea unei abordări coerente și unitare pentru integrarea politicilor de digitalizare la nivelul ministerelor, cu procese de monitorizare și evaluare clare, încurajând totodată o colaborare strânsă cu mediul de afaceri.
Reglementări echilibrate și aplicare eficientă: Alinierea legislației naționale la normele UE, evitarea introducerii unor reglementări suplimentare împovărătoare asupra întreprinderilor și întarirea aplicării unitare a legislației pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru toate platformele.
Creșterea adopției instrumentelor digitale: Încurajarea unui comportament digital prin furnizarea de identități digitale pentru accesarea serviciilor publice online, promovarea plăților digitale, simplificarea serviciilor publice, precum și investițiile în educația digitală și formarea forței de muncă pentru a satisface cerințele tehnologice viitoare. Furnizarea de sprijin dedicat IMM-urilor pentru extinderea online, îmbunătățirea capacităților digitale și reducerea decalajului urban-rural.
Creșterea internaționalizării: Implementarea unor programe de susținere a exporturilor, inclusiv campanii de conștientizare la nivel național, pentru sprijinirea IMM-urilor prin facilitarea de finanțare, încurajarea adopției comerțului electronic transfrontalier și îmbunătățirea infrastructurii logistice, toate menite să stimuleze competitivitatea și extinderea afacerilor.
Actuala strategie națională a României pentru AI (2024-2027) subliniază diverse priorități, inclusiv guvernanța etică, educația și dezvoltarea infrastructurii. Strategia subliniază necesitatea finanțării inițiativelor în domeniul AI și a stabilirii unui sistem național de cercetare și inovare în AI. Aceasta propune dezvoltarea unui sistem de guvernanță și reglementare pentru AI, asigurându-se că România își aliniază reglementările cu standardele europene. Se pune accentul pe sprijinirea educației în cercetare, dezvoltare și competențe specifice în domeniul AI.
Strategia include măsuri de facilitare a adoptării inteligenței artificiale în administrația publică, precum și importanța angajării în cooperarea internațională și a stabilirii de parteneriate cu națiuni de vârf în domeniul inteligenței artificiale.
Inițiative de Partajare a Datelor din Sistemele Publice: Dezvoltați un data lake național conectat la bazele de date guvernamentale existente (de ex., sănătate, transport) pentru acces securizat și anonim la date pentru cercetari in domeniul inteligenței artificiale.
Construirea unei Forțe de Muncă Pregătite pentru AI: Integrați curricula AI în programele școlare și universitare pentru a asigura un ecosistem AI robust și sustenabil, capabil să stimuleze inovația și să identifice riscurile legate de AI.
Ghiduri și Standarde Etice: Solicitați companiilor care implementează AI (de ex., în HR, finanțe) să adopte principii etice (transparență, nediscriminare), demonstrate prin evaluări de impact obligatorii.
Creșterea Conștientizării Publice: Inițiați campanii pentru a informa cetățenii și companiile despre beneficiile AI, utilizarea etică și aplicațiile practice în viața de zi cu zi, precum și despre riscurile sale și cum să se protejeze împotriva amenințărilor AI (de ex., imagini/video deepfake).
România a făcut progrese în ceea ce privește îmbunătățirea securității sale cibernetice, în special prin punerea în aplicare a Strategiei naționale de securitate cibernetică și alinierea la directivele UE, inclusiv transpunerea Directivei (UE) 2022/ 2555 (Directiva NIS2). Cu toate acestea, rămân provocări, inclusiv necesitatea unor parteneriate public-privat mai puternice, a unor capacități sporite de răspuns la incidente și a unor investiții mai mari în infrastructura de securitate cibernetică. Sofisticarea tot mai mare a amenințărilor cibernetice necesită o abordare proactivă a protejării infrastructurii critice și a datelor sensibile.
Îmbunătățirea Rețelei Naționale de Răspuns la Incidente: Utilizați expertiza și resursele sectorului privat integrate cu CERT-RO pentru a crea unități regionale de răspuns cibernetic, pentru acțiuni rapide și localizate, oferind stimulente fiscale sau granturi de cercetare companiilor participante.
Creșterea Conștientizării Publice: Lansarea unor campanii naționale pentru a educa cetățenii și IMM-urile cu privire la practicile de bază în securitate cibernetică, precum prevenirea phishing-ului și utilizarea parolelor sigure.
Dezvoltarea Forței de Muncă în Securitate Cibernetică: Încurajarea parteneriatului intre instituțiile educaționale și industria privată să creeze programe de formare specializate și stagii de practica axate pe dezvoltarea competențelor în securitate cibernetică.
Program de Stimulente pentru Securitate Cibernetică pentru IMM-uri: Promovați stimulente fiscale pentru IMM-urile care adoptă instrumente certificate de securitate cibernetică (de ex., firewall-uri, endpoint protection) și audituri de securitate subvenționate realizate de firme acreditate.